Bias-uri cognitive la interviul de angajare
În contextul interviului de angajare, se întrezăresc anumite distorsiuni cognitive care pot influența în mod substanțial evaluarea candidaților. Aceste distorsiuni reprezintă o gamă variată de tendințe în gândire care pot favoriza sau defavoriza un anumit individ, grup sau concept într-un mod ce poate fi perceput ca incorect sau nedrept.
Efectul de halo, primul dintre aceste bias-uri, se manifestă prin tendința de a forma rapid o impresie generală despre o persoană, bazată în principal pe câteva trăsături sau calități observate, fără a se lua în considerare în mod adecvat o gamă mai largă de informații relevante.
În contrast, punctul mort, al doilea bias identificat, apare atunci când indivizii nu sunt conștienți de influența subiectivă pe care o au asupra propriilor lor judecăți. Acest lucru poate duce la o evaluare distorsionată a candidaților și a abilităților lor.
Supraestimarea pasiunii, un alt fenomen cognitiv relevat în cadrul interviului de angajare, se referă la tendința de a atribui un nivel exagerat de importanță entuziasmului și carismei unui candidat, confundându-le adesea cu adevărata pasiune și dedicare față de rolul propus.
Efectul Dunning-Kruger, al patrulea bias, este caracterizat de tendința candidaților slab calificați de a-și supraestima abilitățile, în timp ce candidații mai competenți tind să-și subestimeze capacitățile. Această discrepanță în percepție poate influența în mod semnificativ evaluările făcute în timpul procesului de selecție.
În cele din urmă, eroarea de atribuire de bază, ultimul din lista de bias-uri, reprezintă tendința de a atribui acțiunile individuale personalității unei persoane, ignorând circumstanțele externe care ar putea influența comportamentul lor. Această abordare poate duce la o înțelegere incorectă a motivațiilor și performanței individuale în cadrul unui interviu de angajare.
În concluzie, conștientizarea și înțelegerea acestor distorsiuni cognitive pot contribui la îmbunătățirea obiectivității și eficacității procesului de selecție a candidaților în cadrul interviului de angajare.
Psiholog,
Alexandra Cojocaru
În funcție de job-ul pentru care aplicăm, este important să personalizăm întotdeauna CV-ul. Pentru a personaliza CV-ul, facem întotdeauna o corelație între cerințele angajatorului și experiența și competențele noastre. Astfel, reușim să punem în valoare competențele profesionale și personale, optimizând șansele de a fi chemați la interviu. Un research despre compania la care aplicăm, ne ajută întotdeauna să redactăm CV-ul și să susținem interviul de angajare.
Selecția informațiilor ce urmează să fie incluse în CV, reprezintă o provocare pentru noi, mai ales pe măsură ce acumulăm cât mai multe experiențe profesionale și de dezvoltare personală. Decizia de a include sau nu, un tip de experiență în CV-ul nostru este indicat să aibă la baza principiul relevanței și corelația făcută anterior între cerințele angajatorului și abilitățile noastre.
O altă provocare pentru noi, o reprezintă scalele de autoevaluare. În lipsa unor atestate/ certificări în care este menționat clar gradul de competență, fie că vorbim despre competențele ligvistice sau despre capacitatea de utilizare a unui program/ limbaj de programare, suntem nevoiți să apreciem singuri. Riscul major al autoevaluării unei competențe este reprezentat de supraevaluarea sau subevaluarea competențelor, ambele variante ne produc un deserviciu, în special supraevaluarea, pentru că viitorul angajator va testa veridicitatea informațiilor.
Indiferent de formatul ales, un CV redactat corect, respectând modelul standard însă fără a fi personalizat, ne va diminua șansele de a ne face remarcați în fața angajatorului.
Actualizarea perioadică a CV-ului este necesară pentru a include toate informațiile referitoare la dezvoltarea noastră profesională și personală continuă.
Alegerea pozei pentru CV este o altă provocare. Avem libertatea de a alege să includem sau nu o poză la CV, sau e posibil că anunțul de angajare să menționeze această cerință. În acest caz, alegem o poză tip portret, special făcută pentru CV. Aceasta arată ca o poză de buletin, indicat este să alegem pentru poză o ținută decentă, să evităm culorile deschise și să zâmbim.
Alexandra Cojocaru,
Psiholog POLIJobs
Primii pași în redactarea unui CV de succes
Cât de important este să avem un CV bine făcut? Este acesta cartea noastră de vizită? Un CV bine realizat ne va crește șansele să fim chemați la interviu și să obținem job-ul dorit? Acestea sunt doar câteva dintre cele mai frecvente întrebări legate de CV.
Deși procesul de recrutare are loc și prin intermediul diverselor rețele de socializare, cum este de exemplu LinkedIn sau platforme ce oferă servicii specializate, precum eJobs, BestJobs, Hipo, CV-ul rămâne o cerință obligatorie a angajatorilor.
Redactarea unui CV pentru prima oară, poate părea ceva foarte complicat. Din fericire, există multiple resurse pe care le putem folosi. La o simplă căutare pe Google, ne apar diverse modele de redactare, articole și chiar site-uri unde putem completa informațiile în câmpurile indicate și la final să putem descarca CV-ul complet.
În primul rând, un CV bine redactat va oferi o imagine de ansamblu asupra parcursului profesional și academic al persoanei, asupra abilităților și competențelor pe care această le deține. Din acest motiv, auzim frecvent că CV-ul este “cartea noastră de vizită”, el este interfața care sta între noi și angajator. CV-ul conține și informații personale, cum sunt hobby-urile. Unii specialiști recomandă să nu includem această secțiune sau să luăm decizia de a o include sau nu, în funcție de job-ul pentru care aplicăm.
În al doilea rând, pentru a ne optimiza șansele de a obține un interviu cu angajatorul, trebuie să ne asigurăm că CV-ul nostru respectă criteriile legate de prezentare, structură și conținut. Un CV corect redactat, este un document coerent, congruent și concis, ce poate fi parcurs ușor de către recrutor.
Câteva reguli simple în redactarea unui CV
Informațiile incluse în CV trebuie redactate ordonat, aranjate corect în pagină, astfel încât impactul vizual pentru recrutor să fie unul plăcut. Pentru a ne asigura că îndeplinim aceste condiții, parcurgem câțiva pași simpli:
- Indiferent de formatul pe care îl alegem pentru a ne redacta CV-ul, respectăm instrucțiunile de redactare pentru fiecare secțiune;
- Ne asigurăm că CV-ul nostru nu conține greșelile gramaticale și de ortografie;
- Când am ajuns la forma finală, trimitem CV-ul unei persoane apropiate care ne va ajuta să identificăm erorile;
- În cazul în care includem diverse sublinieri/fonturi speciale, artificii grafice/ simboluri sau culori, ne asigurăm că folosirea lor este justificată pentru a scoate o informație utilă în evidență (de ex. un anumit tip de competență);
- Este recomandat să redactăm CV-ul cu diactritice, la calculator;
- Nu folosim abrevieri;
- Salvăm documentul cu numele și prenumele nostru complet.
- Transformăm în format PDF, înainte să-l trimitem către angajator, pentru a evita modificarea textului de către unele programe de citire sau transformarea sa într-un document ilizibil.
Este important că CV-ul să fie cât se poate de concentrat și să nu se întindă pe mai mult de două pagini. Cea mai mare provocare pentru a atinge lungimea ideală este capacitatea de a sintetiza și de a reda informația cât mai clar și concis și includerea tuturor detaliilor importante.
Alexandra Cojocaru
Psiholog – POLIJobs
